|
|
||
|
SCAPA (DE) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCAPA (DE)Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru SCAPA (DE). ... Gheorghe Asachi - Jijia Jijia de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție imitată dupre zicătoarea poporană Între Prut și-ntre Siret, Ce mai mult de ani o mie Apă limpede trimet Păn' la Dunăre-n cîmpie, Este-un lac, ca marea-ntins, De muncei umbroși încins. Nici un rîu din sînul lor Nu revars-a sale ape, Cu nutrețul curgător Acel lac ca să-l adape ... cursu-i spre apus. Nu-nțelegi de-i adevăr Sau fantazie, au dacă Lacul suie-se spre ceriu Ver spre lac ceriul se pleacă, Că de cați în a lui fund Sameni mez în glob rotund. Așa, cînd e timp frumos, Ochiul tău se îngînează, Dar va fi mult ... crunte, Numai omul fugătoriu Adăpost afla la munte ; Jurămîntul nu ierta. Pe cînd noaptea ni rugam, Lîngă-altare poșternute, Tremurînde ascultam Cum vineau stoluri temute, De cai tropot sunător, Freamăt dînd înfiorători. Ca porumbul spăimîntat, Cînd de uliul se vînează, Sub aripi, spre-a fi scapat, Ale mamei tupilează, Așe toate ni-am văzut În genunchi, sub crucei scut. Â ... n ziua cea senină Cînd credința va afla În județ cununa sa. Crivățul a spulberat Ca p-arină din cîmpie ; Nici o urmă ... Gheorghe Asachi - Amorul fugar ... a-ncruzitului Pluton. Nici un strai Amorul poartă, dar secretă și ascunsă A lui inimă trufașă la toți ochi e nepătrunsă. Nesfiit de juni și fete, ca porumb înaripat, De la unul cătră altul zboară-Amorul nencetat. Veneticu-acela oaspe foișorul cu văpaie Îi aprinde și-l așază în străine mănuntaie. Un mic arc în ... din micu-acela arc Nevăzute la vedere mii săgeți tot se descarc. De pe umăr i s-anină, pe cordele aurite, Cucura ce este plină de săgeți foart-ascuțite De respect lipsit Amorul, de mustrări netemător, Chiar pe mine, a lui mamă, mă încruntă multe ori. C-un cuvânt, el e sălbatic, purure-i plin de trufie, Mai ales spr-altor osândă poartă-n mână o făclie, Care-aprinde, arde toate, în bordei și în palat; De puteți pe el aprinde, rog aduceți-l legat. Nu cumva în a lui spaimă ca să-i dați vreo mângâiere, De-ți vedea cu mii suspinuri vărsând lacrimi de durere; Feriți cursa lui când râde, trageți-l făr-a-l scapa, Apărați-vă de dânsul, ... Ioan Slavici - Florița din codru ... a cazut ca si stelele din cer, sau s-a prefacut cumva, pe nepricepute, din vazduhul curat. Destul cum c-atata era de frumoasa fetita asta, incat, de-ar fi fost sa fie din om, ar fi trebuit sa fie - cel putin -fata de imparat. Cine stie?... Vreun imparat ce domnește in ascuns prin adancul codrilor... Crasmarul s-a lasat de lemne, a luat fata in brate; a dus-o acasa... si de aici inainte a fost fata de suflet a lui si a crașmaritei. Așa a crescut apoi fata la crașma. In toata ziua se ... zile a muncit, sarmana de Florita, in intuneric, ascunsa sub pamant și chinuita si flamanzita și batjocorita ca vai și amar de ea!... Peste noua luni, noua saptamani și noua zile, acuma de-a treia oara, iarași sosi vestea cum ca imparatul vrea sa treaca pe langa crașma cum inainte de asta n-a trecut inca, adica cu mare lucru și treaba cu multa socoteala... Era ca asta data nu numai copitele. ci și Gheorghe Asachi - Voichița de Românie ... eram a ni întruni înaintea sântului altar! Mina: (plângând) Eu plâng de despărțire, dar totodată te conjur ca lacrimile mele să nu te reție de la datorie a apara țara. Codrat: Dacă toate femeile române sunt însuflețite de asemenea sentiment bărbătesc, apoi fiii unor asemene mume nesmintit vor triumfa în cauza cea sacră a patriei. De aceea să nu mă întârzie inima mea, deși este înduioșită. Arie: Inima-mi în două-i ruptă, Aud buciumul ce sună, El mă cheamă azi ... femeilor: A ta plângere-nfrânează, Doamno, nu te tângui, Că al tău amor e pază Și pre el va mântui! Scena IV Cii de mai nainte, Vlad și un ostaș Vlad: (intră mânios) Ce gemete femeiești s-aud aicea, când numai cânturi de arme ar trebui să răsune? Vi e poate milă de sângele moldovan, care în curând are în șuvoaie a se revărsa pe câmpul bătăliei? Din voi poate una are un amant între acii ... va coopera cu toată a sa putere a Răsăritului și al Apusului, drept care i se cuvine o supremație, un drit de ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... târg a fost odată rezidință domnească; acum însă nici o urmă de antichitate în el nu se mai vede, decât numai o biserică făcută de Ștefan Marele; pe urmă ajunse a fi capitalie de ținut, iar acum nici aceea nu este. Târgul-Frumos de ce merge, se face urât. Nu departe de aici, sunt apele minerale de Strungă, de însemnător folos la felurite boale; ele sunt însă neîngrijite. Pătimașul nu numai că nu găsește îndemânările trebuitoare, dar e nevoit să-și facă și casă ... pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi Forum Romanorum , este catedră episcopală și capitală de ținut. Biserica episcopiei nu se deosebește prin altă decât prin o clopotniță de mulți ani începută și tot nesfârșită. Nimic mai frumos decât situația acestui târg pe un vesel podiș îmbrățoșat de Siret și Moldova, și nimic mai urât și mai trist decât casele lui. Un lanț de dughene le lemn, mucede de |
||